jump to navigation

Me

Scroll down for English version

Urasc in general sa spun ceva despre mine… mai ales ceva dragut, frumos si “de bine”. Ma tot gandesc ce sa scriu, ar fi atatea de spus si totusi nu e nimic de spus interesant, nu e nimica palpitant… pe de alta parte totul este palpitant, incitant si interesant…

Dar in fond si la urma urmelor, chiar conteaza cine sunt si ce fac?! Nu imi plac blogurile unde posesorii lor isi afiseaza CV-ul la categoria “about me”. Adica, OK, inteleg ca esti frumos, destept si ai studiat o gramada de facultati, cursuri, masterate, poate si doctorate prin tara sau prin strainatate si tu scrii un blog despre lucruri obisnuite. Nu mi se pare corect, firesc si logic… Ce are una cu alta? Daca de exemplu cineva are un doctorat in economie, in energie, in orice si mai are un blog unde isi exprima parerile de specialist, atunci da, mi se pare mai mult decat relevant ce educatie are, cine e si ce a facut in ultimii 5 ani.

Credeti ca, daca eu, de exemplu:

– as avea un doctorat pe orice tema sa luam una la intamplare, energie, da? si ca lupt pentru a combate emisiile de particule din atmosfera (lui Alex o sa ii placa asta 🙂 )cu o tehnica super-avansata bazata pe nanotehnologie, si numai eu si NASA mai facem asa cercetare extraordinara, toate astea fiind subiecte la moda si de interes general, pe deasupra suna bine si pompos, v-ati simti mai bine sa cititi un blog despre cum incerc eu sa inteleg frumusetea si alte chestii de-ale mele?!

– as avea pur si simplu o slujba decenta intr-un magazin, fabrica, spital, sau orice o fi nu conteaza, sau ca as fi maritata cu un barbat frumos, bogat, mai tanar decat mine :), sau din contra cu unu batran, sarac si fara ocupatie :), la fel credeti ca ar conta pentru un blog de opinie generala?!

Cei care sunt in vizita pe acest blog, cred ca sunt aici sa descopere lumea vazuta prin ochii mei, sa afle parerea mea despre anumite chestii, sau pur si simplu din intamplare… Cei care vor reveni, si vor citi mai des posturile mele, sunt sigura ca ma vor descoperi exact asa cum sunt si isi vor face parera lor proprie si personala despre mine… In fond, cine sunt eu sa ii contrazic :)?

English version

I generally hate saying something about myself… especially nice, sweet and “good” things. I keep thinking what I should write, there are so many to be said, and still nothing interesting, nothing exciting… on the other hand everything is fascinating, exciting and interesting….

But in the end, does it really matter who I am and what I do for a living?! I do not enjoy the blogs where the owners show their own CV under the “about me” page. I mean, OK, I understand that you are bright and beautiful and went to lots of faculties, courses, masters and perhaps even doctorates at home or abroad, and you write on the blog about normal and common things… It does not seem right, natural and logic to me… What does one have to do with the other? If for example someone has a PhD in economy, energy, or anything and keeps a blog where he/she gives specialist opinions, then yes, it is more than relevant what kind of education he or she has, who he/she is and what he/she did in the last 5 years.

Do you think that if I, for example:

– had a PhD on any subject, let’s take one randomly, energy, ok? and that I fight to reduce the emissions of particles from the atmosphere (Alex is going to love this 🙂 ) with a super-advanced technique based on nanotechnology, and that only I and NASA work on such extraordinary research, all these subjects being actual, of general interest and that sound good and fancy, would you feel better reading a blog about how I am trying to understand beauty and other of my stuff?!

– had simply a simple and decent job in a shop, factory, hospital or whatever else, or that I would be married to a handsome, rich, younger man :), or, conversely with an older, poor and unemployed one :), again, would you feel that would matter for a blog of general opinion?

The ones that visit this blog I guess are here to discover the world through my eyes, to find out my opinion on different things, or simply just by accident… The ones that will come back and read my posts more often, I am sure will discover me exactly how I am and can make their own, personal opinion about me… In the end, who am I to argue with that :)?

Comments»

1. alina - October 26, 2011

Daca ai avea un doctorat in energie – sa zicem – ai avea o anumita perspectiva asupra frumusetii si a “altor chestii de ale tale”.Nu te-ai putea priva – probabil – de parerea conform careia suntem, in final cu totii, niste forme de energie mai mult sau mai putin luminoasa, manifesta ca o structura vizibila, complexa si, in acelasi timp, misterioasa.;pericolul ar fi sa diseci prea mult lucrurile, uitand ca frumusetea e, in final, in ochii privitorului;
-daca ai avea o slujba ‘decenta” oriunde, ai privi frumusetea prin perspectiva decentei, adica ai aprecia un anumit fel de discretie, de neviolentare a campurilor, de respectareaa standardelor de “common sense”;pericolul ar fi sa devii stearsa, optandul pentru antonimul perfect al stridentei.Sa zicem ca ai pacatui prin lipsa nuantarii…
-daca ai fi maritata cu un barbat frumos, bogat si mai tanar, ai avea o perspectiva de tip concurential, o disperare de a te situa in trend si ai fi, probabil abonata la toate gaselnitele de ultima ora…pericolul ar sta in adictia fata de elementele care definesc frumusetea din ..exterior…chirurgie plastica, inclusiv …si pierderea treptata a gratiei prin care o femeie isi asuma varsta, fara sa se neglijeze!
-daca ai avea un sot batran, sarac, fara ocupatie…as spune ca ai probleme de self-esteem, ca ai fost educata sa ai o parere nu prea buna despre tine…ca esti tematoare, ezitanta si confunzi altruismul cu frica de viata; sau , poate , ca te-ai ndragostit prea tanara, sau in duminica orbului…pericolul? sa iti risipesti viata fara sa intelegi ce pierzi…
Fiinca te-ai nascut sa iti implinesti propriile idealuri, nu pe ale sotului, societatii, vecinilor etc…
DAR m-ar interesa toate perspectivele.Suntem fascinanti ca specie prin ceea ce ne deosebeste. Si lumea nu o descoperim impunand o masura comuna, ci bucurandu-ne de diversitatea ei,care este unul dintre cele mai minunate daruri ale vietii.
Si unul din motivele pentru care ne cautam unii pe altii…

2. alina - October 26, 2011

…si nu in ultimul rand, comunicam pentru ca ma intereseaza “chestii de ale tale”…pe ale mele le stiu!


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: